Prietenia...(II)
E un lucru mare sa ai prieteni adevarati...Sa nu-ti fie frica atunci cand le dezvalui un secret, sa fi sigur ca il vor pastra.In fine..cand vine vorba de secrete stiu la cine sa apelez si sunt sigura ca acea/acele persoane vor pastra secretul pentru ca tin la mine.Deci in privinta secretelor nu imi fac griji. Dar nu despre asta vreau sa scriu in postarea asta...Vreau sa scriu despre "CAZURILE PIERDUTE", acele "cazuri" in care vrei sa salvezi o prietenie stransa devennita in timp foarte "nestranse"(mi scuzi... nu am gasit cuvantul potivit)
Acea prietenie in care ai dat tot ce ai avut din tine ca sa fie bine...in care ti-ai pus sperante ca o sa dureze la nesfarsit. Insa cand iti era lumea mai draga, totul s-a naruit...Din cauza a ce? Din cauza distantei, nu distanta propriu zisa, ci distanta care s-a asternut intre voi.Distanta care te face sa crezi ca nimic nu mai e ca inainte...Ca nu mai aveti subiecte...Stiu!Inainte intrai pe mes dimineata devreme doar ca sa spui numa inaintea lui, sa-i faci in ciuda, sa spui" iooo \:D/" si el sa zica" tu dara>:P:X". Dar dece? Pentru ca el nu accepta reprosurile..Pentru ca nu poti sa accepti ca are prieteni noi...Ca nu mai are timp de tine...NU poti sa iti inchipui ca nu vine in Dej ca sa te vada pe tine..Ci pe o alta..Si el spune ca nu se poate imparti pentru toata lumea..Si tu incerci sa intelegi, dar tot nu mai e la fel!
Frumos ;x =]..
RăspundețiȘtergerems de Comant >;D<
Tbx~!!